marți, 25 septembrie 2012

Alegerea formei de organizare

Alegerea formei de organizare a firmei

   Cetatenii romani, precum si cetatenii altor state, membre sau nemembre ale Uniunii Europene pot desfasura o activitate economica intr-una din urmatoarele forme:
  • individual si independent, ca persoane fizice autorizate(PFA)  - persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege, folosind in principal forta sa de munca;
  • intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale (II) - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica;
  • membri ai unei intreprinderi familiale (IF)- intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa;
  • asociat unic sau asociat cu alte persoane intr-o societate cu raspundere limitata (SRL) -. intreprinderea economica cu personalitate juridica, organizata de unul pana la maximum 50 asociati
  • actionar intr-o societate pe actiuni (SA) - intreprinderea economica cu personalitate juridica, de tip inchis sau deschis
  • societate in nume colectiv
  • societate in comandita simpla, in calitate de comanditar sau de comanditat
  • societate in comandita pe actiuni in calitate de comanditar sau de comanditat

    Particularitati ale formelor de organizare
  • Persoana fizica autorizata(PFA), titularul intreprinderi individuale (II) si membrii  intreprinderi familiale (IF) nu dobândesc personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului.
  • Societatea cu raspundere limitata (SRL), societatea pe actiuni (SA) societatea in nume colectiv (SNC), societatea in comandita simpla (SCS) si societatea in comandita pe actiuni (SCA) dobândesc personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului
  • Indiferent de nationalitatea persoanei/persoanelor ce le constituie, societatile comerciale cu sediul in România sunt persoane juridice romane.
  • Criteriile de diferentiere a acestor forme de organizare sunt:
  • din punct de vedere al capitalului social
    • persoana fizica autorizata(PFA), intreprinderea individuala (II) si intreprinderea familiala (IF) nu trebuie sa constituie capital social ;
    • societatea cu raspundere limitata (SRL) trebuie sa aiba un capital social de minim 200 lei, ce se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
    • societatea pe actiuni (SA) si societatea in comandita pe actiuni (SCA) trebuie sa aiba un capital social al carui cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.

  • din punct de vedere al numarului de persone:
    • persoana fizica autorizata(PFA) - o singura persoana
    • intreprinderea individuala (II) - o singura persoana
    • intreprinderea familiala (IF) - 2 sau mai multi membri ai unei familii (familia - sotul,sotia, copiii acestora care au implinit varsta de 16 ani la data autorizarii intreprinderii familiale, rudele si afinii pana la gradul al patrulea inclusiv)
    • Societatea cu raspundere limitata (SRL) poate avea un asociat unic sau mai multi asociati, dar numarul acestora nu poate fi mai mare de 50.
    • societatea pe actiuni (SA) trebuie sa aiba minim 2 actionari


  •  
    • din punct de vedere al raspunderii intreprinzatorului:
      • persoana fizica autorizata (PFA) , intreprinderile individuale (II) si intreprinderile familiale (IF) raspund nelimitat, cu averea personala.
      • la societatile comerciale obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
      • asociatii in societati cu raspundere limitata, actionarii societatilor pe actiuni, precum si asociatii comanditari din societatile in comandita si in comandita pe actiuni raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.
      • asociatii in societatile in nume colectiv si asociatii comanditati in societatile in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.

  •  
    • din punct de vedere al evidentei financiar contabile :
      • persoana fizica autorizata (PFA) , intreprinderile individuale (II) si intreprinderile familiale (IF) tin contabilitatea in partida simpla.
      • Societatile comerciale tin contabilitate in partida dubla

  •  
    • din punct de vedere al sistemului de impozitare:
      • persoana fizica autorizata (PFA) , intreprinderile individuale (II) si intreprinderile familiale (IF) platesc impozit pe venitul anual , precum si pe baza de norme de venit  prevazute de Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1847/2003.
      • Societatile comerciale platesc impozit

  •  
    • din punct de vedere al calitatii de angajator :
      • persoana fizica autorizata (PFA)   - nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata si nici nu va fi considerata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, chiar daca colaborarea este exclusiva.
      • intreprinderea individuala (II)  - poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca si poate cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala.
      • intreprinderea familiala (IF) - nu poate angaja terte persoane cu contract de munca , dar poate indeplini calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-au organizat intreprinderea familiala
      • societatile comerciale pot angaja personal, conform legislatiei in vigoare

Analiza preliminara

Inainte de initierea unei afaceri analizati:

  • Propria personalitate:
    • Sunteti un om de actiune, tenace, adaptabil, convingator, deschis spre nou, rezistent la stress?
    • Aveti puterea de a muncii 10-12 ore pe zi, 6-7 zile pe saptamana, renuntand chiar la concediu?
    • Sunteti constient de riscuri si eventuale greutati?
    • Aveti curajul luarii deciziilor?
    • Sunteti capabil sa va planificati activitatile?
    • Va permite sanatatea si situatia familiala?
    • Aveti resurse, respectiv:
      • Pregatire?
      • Experienta?
      • Timp?

  • Piata
    • Produsele si serviciile pe care le veti oferi (pret, caracteristici), comparativ cu cele existente deja pe piata
    • Nisa de piata pe care o veti ocupa;
    • Potentialii clienti;
    • Concurenta;
    • Modalitatile si capacitatea de a va promova produsele si serviciile;
    • Reglementarile legale privind produsele si serviciile pe care le veti oferi;

  • Resursele de care dispuneti
    • Resurse financiare pentru capitalul social, taxele de constituire a firmei, finantarea productiei/prestarii serviciilor, acoperirea cheltuielilor in primele luni de existenta a firmei;
    • Resurse de natura constructiilor, echipamentelor, utilajelor, autovehicolelor etc, ce vor fi utilizate in activitatea firmei, Capitalul
    • Parteneri de afaceri, colaboratori, viitori angajati

Conceptul si tipologia activitatilor antreprenoriale

Reglementarea fundamentala este Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale , care stabileste cinci forme juridice de societate comerciala:


a) societate in nume colectiv (SNC) formata din minim 2 asociati si in care raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata si se bazeaza pe increderea intre asociati, obligatiile fiind garantate cu patrimoniul social si in care capitalul social minim nu este prevazut;
b) societate in comandita simpla (SCS) formata din minim 2 asociati si in care raspunderea asociatilor comanditati este solidara si nelimitata, iar comanditarii raspund pana la limita aportului lor; in actul constitutiv trebuie sa se stipuleze expres care dintre asociati sunt comanditari si care comanditati;
c) societate pe actiuni (SA) formata din minim 5 asociati si in care actionarii raspund in limita aportului, capital social minim fiind de 2.500 RON;
d) societate in comandita pe actiuni (SCA) formata din minim 5 asociati si in care actionarii raspund in limita aportului, iar actionarii comanditati in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale, capitalul social minimfiind de 2.500 RON;
e) societate cu raspundere limitata (SRL) formata din minim 2 asociati si maxim 50 si in care asociatii raspund in limita aportului, capital social minim fiind de 200 RON.
In afara acestor forme juridice, legea reglementeaza ca forme derivate – societatea cu raspundere limitata unipersonala sau cu asociat unic (SRLU) si societatea pe actiuni constituita prin subscriptie publica (SASP). Acestea sunt formele limitativ prevazute de lege – de la care nu pot exista derogari.
Alegerea uneia din cele cinci forme ale societatii are in vedere posibilitatile (materiale) ale viitorilor asociati, numarul acestora, prognoza pietei in dezvoltarea afacerii etc. Alegerea este libera dar uneori trebuie corelata cu obligatia impusa de lege pentru anumite elemente ale actului constitutiv (obiectul de activitate la societatile cu profil medical; capitalul social minim etc.).
 In afara Legii nr. 31/1990 mai sunt reglementate: asociatia in participatie (art. 251 si urm din Codul comercial) si asociatia familiala (Legea nr. 300/2004) – care sunt entitati fara personalitate juridica. Societatile comerciale isi pot crea structuri subordonate: sucursale, filiale (au personalitate juridica), puncte de lucru, reprezentante etc.
Forma juridica a societatii comerciale va fi precizata in publicarea actului constitutiv sau a extrasului in Monitorul Oficial. Apoi, in tot cursul functionarii societatii, in orice act, scrisoare sau publicatie emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul, codul unic de inregistrare.
Distinctia cea mai importanta imparte entitatile comerciale in societati de persoane si societati de capital. Se considera ca in primul caz primeaza increderea intre asociati, capitalul relativ mic, raspunderea nelimitata a asociatilor in timp ce societatile de capital au un numar nedeterminat de asociati, iar capitalul social este mai mare.
Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:
a. date referitoare la asociati: numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice; numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul.
Numarul minim de asociati este de 2. La SRL – numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50. In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale a asociatilor.
Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
b. denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii. Denumirea (sau firma) societatii reprezinta un element de identificare. Lipsa denumirii din actul constitutiv este sanctionata cu nulitatea absoluta a acestuia. Potrivit legii in orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert, emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele  de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.
Pentru societatea cu raspundere limitata va trebui mentionat si capitalul social, iar pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni se va mentiona si capitalul social, din care cel efectiv varsat, potrivit ultimei situatii financiare anuale aprobate.
Firma unei societati in nume colectiv trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea „societate in nume colectiv”, scrisa in intregime.
Prin expresia „numele unuia dintre asociati” se intelege fie numai numele, fie numele si prenumele unuia dintre asociati.
In cazul SNC asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. Firma societatii poate crea anumite probleme tertilor (creditorilor), intrucat asociatii pot apartine aceeasi familii (avand si acelasi nume de familie). Raspunderea ar reveni in acest caz aceluia care a incheiat actul obligational.
Firma unei societati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea „societate in comandita”, scrisa in intregime.
Comanditarul raspunde in limita aportului la capitalul social. Totusi, daca numele figureaza in firma unei societati in comandita raspunderea va fi nelimitata (ca si a asociatilor comanditati). Asociatii comanditati vor raspunde toti nelimitat – chiar daca in firma societatii apare numai numele unuia dintre ei.
Firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate cu raspundere limitata” sau „S.R.L.”. Firma trebuie sa aiba in componenta cel putin un cuvant in limba romana.
Emblema – este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen; nu este obligatorie si poate fi instrainata separat de fondul de comert.
c. sediul societatii: Importanta acestuia este data de urmatoarele elemente:
  •     este un element important al identificarii societatii (trebuie sa apara pe actele emise de aceasta);
  •     in cazul executarii contractelor;
  •     stabilirea instantei competente sau al comunicarii actelor de procedura (in cazul litigiilor);
  •     in cazul inceperii procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului;
  •     consacra nationalitatea societatii
La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre aceste societati.
Potrivit art. 17, „la acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre aceste societati”.
Absenta dovezii sediului constituie un motiv de refuz al inmatricularii. Iar in cazul in care societatea este constituita dar nu mai indeplineste conditiile referitoare la sediu, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii, la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului.
d) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
e) capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. Lipsa  mentionarii capitalului social subscris se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.
f) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.
g) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
h) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
i) durata societatii; daca nu se precizeaza se considera ca societatea este constituita pe durata nedeterminata.
j) modul de dizolvare si de lichidare a societatii; daca nu se precizeaza se vor aplica dispozitiile legale;
k) clauza compromisorie referitoare la solutionarea litigiilor dintre asociati de catre curtea de arbitraj (prin care competenta in privinta litigiilor referitoare la interpretarea si efectele actului constitutiv sau numai anumite probleme, cum ar fi excluderea asociatilor sa fie in competenta Curtii de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei) . O asemenea clauza poate prezenta atat avantaje dar si dezavantaje, comune tuturor proceselor initiate la o curte de arbitraj.
Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:
a) date referitoare la asociati: numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice; numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale.
La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul. La societatile pe actiuni numarul actionarilor nu poate fi mai mic de 5.
b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
Firma unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate pe actiuni” sau „S.A.” ori, dupa caz, „societate in comandita pe actiuni”.
SCA se apropie, din punctul de vedere al regimului juridic al firmei, de SA; astfel, legea nu mai obliga ca numele asociatilor comanditati sa apara in firma;
  •     firma SA si SCA poate fi formata atat dintr-o denumire proprie (care poate avea sau nu inteles) si din numele unuia dintre asociati dar si separat (numai denumirea sau numai numele unui asociat);
  •     in acest ultim caz, in doctrina interbelica s-a aratat ca societatea anonima nu poate avea in firma numele unui asociat; practica a avut o optiune contrara, care in 1990, s-a manifestat prin reglementarea acesteia;
  •     includerea numelui unei terte persoane in firma unei S.C.A., desi ar crea parerea ca acesta va raspunde nelimitat, nu va avea aceste consecinte.
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Capitalul social al societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 2500 lei.
e) valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea;
La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni incheiate de fondatori in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luata in considerare factura.
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;
g) persoanele care indeplinesc calitatea de administrator: nume si prenume, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia la persoanele fizice; denumirea, sediul si nationalitatea la persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea;
h) persoanele care au calitatea de cenzor: numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia la persoanele fizice; denumirea, sediul si nationalitatea la persoanele juridice;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele  la care acestia vor putea sa aiba acces si pentru a se informa si a-si exercita controlul;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
m) avantajele rezervate fondatorilor;
n) actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
o) operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii;
r) clauza compromisorie referitoare la solutionarea litigiilor dintre asociati.
Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza intr-una dintre formele de societate enumerate de lege (SA, SCA, SRL, SNC, SCS) si in conditiile prevazute pentru acea forma.
Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit (care poate fi acelasi sau diferit de societatea mama). Societatile straine pot constitui in Romania filiale, potrivit legilor romane, in una din formele prevazute de legea romana (fiind inmatriculate in Romania acestea sunt societati comerciale cu nationalitate romana).
In privinta criteriului definirii unei filiale, singurul utilizabil, in lipsa unor prevederi legale, este acela al declaratiei fondatorilor in actul constitutiv.
O definitie a filialei este data de Legea nr. 20 din  6 aprilie 1993 pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele  membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993,  filiala a unei companii va insemna o companie care este efectiv controlata de prima companie.
La inmatricularea filialei, care se face distinct in Registrul Comertului, va trebui se sa tina cont de declaratia asociatilor realizata in actul constitutiv. Nu poate constitui un criteriu prezenta unui asociat al societati mama printre asociatii filialei (sau chiar a societatii mama – in calitate de asociat),  dar nici un criteriu procentual (nu poate fi considerata o filiala orice societate, in care unul dintre asociati, care detine peste 50% dintre partile sociale/actiuni este asociat in alta societate).
Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inmatriculeaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona.
Aceasta regula nu poate avea decat exceptii legale si nu exceptii conventionale – stabilite prin actele constitutive ale societatii comerciale.
Situatie speciala in care sucursala are capacitate de folosinta speciala: sucursalele institutiilor de credit (art. 3 pct. 4 „unitatea operationala fara personalitate juridica a unei institutii de credit, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile institutiei de credit, in limita mandatului dat de aceasta”).
Daca sucursala se infiinteaza intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea fondatoare, ea se va inmatricula in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inmatriculare independenta.
Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui (de exemplu, punctul de lucru sau reprezentanta), caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie statut de sucursala.
Celelalte sedii secundare - agentii, reprezentante sau alte asemenea sedii - se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului sediului principal. Infiintarea sau desfiintarea de sedii secundare precum: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica sunt de competenta adunarii generale extraordinare a actionarilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Despre asociatul unic

Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comertului, înregistrarea fiscala si autorizarea functionarii societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic:

Cererea de înregistrare (original);

Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original);

Dovada verificarii calitatii de asociat unic într-o singura societate cu raspundere limitata sau dovada verificarii privind îndeplinirea conditiei ca societatea cu raspundere limitata cu asociat unic sa nu fie asociat unic în alta societate cu raspundere limitata (original);

Actul constitutiv (original);

Documentul care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social,

înregistrat la administratia financiara în circumscriptia careia se situeaza imobilul cu destinatie de sediu social;

Certificatul emis de administratia financiara competenta, care certifica faptul ca pentru imobilul cu destinatie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atesta înstrainarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil, cu titlu oneros sau gratuit;

Declaratia pe propria raspundere în forma autentica privind respectarea conditiilor referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis rezulta ca sunt deja înregistrate la administratia financiara alte documente care atesta înstrainarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil cu destinatie de sediu social;

Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta,prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);

Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise de asociati la capitalul social (copii);

Actele privind proprietatea pentru aporturile în natura subscrise si varsate la constituire; în cazul în care printre acestea se afla si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

Declaratiile date pe propria raspundere, dupa caz, de catre fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numita administrator sau cenzor, din care sa rezulte ca îndeplinesc conditiile legale pentru detinerea acestor calitati (original);

Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice (copie);

Specimenele de semnatura ale reprezentantilor societatii (original);

Certificatele de cazier fiscal pentru asociatii sau reprezentantii legali ai societatii comerciale, care au domiciliul/resedinta/sediul în România sau pentru persoanele fizice sau juridice straine, care au aceasta calitate si sunt înregistrate fiscal în România sau, dupa caz, declaratia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice cetatean strain în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine care nu este înregistrata fiscal în România din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale, în original si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public;

Declaratia-tip pe propria raspundere semnata de asociatul unic sau de administrator din care sa rezulte, dupa caz, ca:

- persoana juridica nu desfasoara, la sediul social sau la sediile secundare, activitatile declarate, o perioada de maximum 3 ani (model 1 - original);

- persoana juridica îndeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica în domeniul sanitar, sanitarveterinar, protectiei mediului si protectiei muncii pentru activitatile precizate în declaratia-tip (model 2 - original).

Daca este cazul:
- actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice române (copie certificata) sau straine, original si traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public);

- hotarârea organului statutar privind participarea la constituirea societatii a fondatorilor persoane juridice române (copie certificata) sau straine (original si traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public);

- mandatul pentru persoana abilitata sa semneze actul constitutiv în numele si pe seama fondatorului persoana juridica româna (copie certificata) sau straina (original si traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public);

- certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati comerciale, emis de o banca sau de camera de comert competenta din tara de nationalitate (original si copie tradusa);

- avizele prealabile prevazute de legile speciale (copie);

- împuternicire speciala (în forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa îndeplineasca formalitatile legale (original).

Capitalul social al societatii pe actiuni, al societatii in comandita pe actiuni si al unei societati cu raspundere limitata

Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni (conform art. 10 din Legea 31/1990 republicata) nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.

Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la art. 10 din Legea 31/1990 republicata nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege.

Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata (conform art. 11. din Legea 31/ 1990 republicata) nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

Redactarea actului constitutiv

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:


a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
e1) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare;
f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
h) durata societatii;
i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Societatea pe actiuni ( SA )

Avantaje:
• organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv al SA
• când societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor întocmi
un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor
privind pe administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consiliului
de supraveghere, ca si pe cenzori sau, dupa caz, pe auditorul financiar, si în care se va stabili
data închiderii subscriptiei.
• numar actionari: minim doi
• posibilitati multiple de dezvoltare a activitatii
• pentru pocietatile pe actiuni deschise exista posibilitatea atragerii de capital si de pe piata
financiara sau prin emiterea de obligatiuni
• daca exista aporturi în natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la
constituirea societatii sau la tranzactii conducând la acordarea autorizatiei, operatiuni
încheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa
le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului delegat numirea unuia sau mai multor
experti. Dispozitiile art. 38 si 39 se aplica în mod corespunzator. Raportul expertului sau
expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se întruneasca
adunarea constitutiva.
• actiunile emise pot fi nominative sau la purtator
• raspunderea pentru obligatiile asumate de societate nu se întinde pâna la actionarii acesteia,
ci se opreste la capitalul social al SA
• aporturile în natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la
toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si
prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.
• aporturile în creante au regimul juridic al aporturilor în natura, nefiind admise la societatile
pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile în comandita pe
actiuni. Aporturile în creante sunt liberate, potrivit art. 84. Prestatiile în munca sau servicii
nu pot constitui aport la capitalul social
• varsamintele efectuate potrivit art. 21, pentru constituirea societatii prin subscriptie
publica, vor fi predate persoanelor însarcinate cu încasarea lor prin actul constitutiv, iar
în lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administratie,
respectiv a directoratului, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului,
din care rezulta înmatricularea societatii.
• actionarii participa la luarea deciziilor proportional cu aportul lor la capitalul social.
• Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social
de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. In cazul unei subscrieri
integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv,
capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.
Diferenta de capital social subscris va fi varsata:
a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data
inmatricularii societatii;
b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data
inmatricularii

• capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai
mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a
capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte
echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro. Cu exceptia cazului in care societatea este
transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la alin.
(1) nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel
putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi
timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice
persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea
nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare,
capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege;
• participarea la capitalul social se poate face si in natura, dar cel putin 1 unitate - actiune sa fie
varsata in numerar din valoarea totala a acestuia
• valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 lei. Actiunile trebuie sa poarte
semnatura a doi membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului sau, dupa
caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic.
• participarea la capitalul social se poate face si numai in numerar
• fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai
consiliului de supraveghere sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii,
fata de societate si de terti pentru:
- subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea
- varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv;
- existenta aporturilor în natura;
- veridicitatea publicatiilor facute în vederea constituirii societatii.
• creantele sunt admise numai prin constituire simultana
• obiectul de activitate al firmei se va stabili in functie de codul CAEN
• raspunderea actionarilor este proportionala cu participarea la capitalul subscris
• un actionar poate sa infiinteze si/sau sa participe la oricate SRL / SA.
• la societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane
care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea
autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care
aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la
inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor
intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor
evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in
schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat. Fondatorii vor depune
raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului.
Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia
Autonoma „Monitorul Oficial”, pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii;
• actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei
imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala. Actionarii care nu au
capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin
reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru
respectiva adunare generala.

• adminiastrare si control: unic administrator sau consiliu de administratie; controlul este
asigurat de cel putin trei cenzori, care au toti tot atatia supleanti. In cazurile prevazute
de lege numirea sau alegerea unui cenzor extern independent este obligatorie ( in cazul
microintreprinderilor – O M.F. 1880 / 28.09.2001, publicat in M.O. 651 / 17.10.2001);
• evidenta financiar-contabila se tina in partida dubla
• sistemul de impozitare: impozitul pe profit.

Dezavantaje:
• în cazul întreprinderilor de mai mica anvergura, complexitatea administrarii si mecanismul
adunarilor generale ale societatilor comerciale pot complica desfasurarea activitatii
• in cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice
persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata
daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim
de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit
• prestatiile în munca sau servicii nu pot constitui aport la capitalul social
• societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de
fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa,
fondatorii vor solicita judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti. Raportul
expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se
intruneasca adunarea constitutiva

Societatea cu raspundere limitata ( SRL )

Avantaje:
• organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv al SRL
• numar asociati: minim unu ( asociat unic ) – maxim 50 asociati
• raspunderea pentru obligatiile asumate de societate nu se întinde pâna la asociatii acesteia, ci se opreste la capitalul social al societatii;
• asociatii participa la luarea deciziilor in unanimitate; exceptie fac situatiile in care prin actul constitutiv este prevazut altfel;
• capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 de lei si se divide în parti sociale de valoare egala, parti sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei;
• participarea la capitalul social se poate face in numerar si in natura, dar cel putin 1 parte sociala sa fie varsata in numerar din valoarea totala a acestuia;
Aporturile în natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate în stare de utilizare. Aporturile în creante au regimul juridic al aporturilor în natura, nefiind admise la societatile cu raspundere limitata. Aporturile în creante sunt liberate.
• obiectul de activitate al firmei se va stabili in functie de codul CAEN
• raspunderea asociatilor se reduce la plata partilor sociale
• un asociat poate sa infiinteze si/sau sa participe la oricare SRL, cu mentiunea ca un asociat unic nu poate fi asociat unic decat intr-o singura firma.
• singura forma juridica ce poate avea un proprietar – asociatul unic
• adminiastrare: unic administrator sau consiliu de administratie
• control pentru SRL cu mai multi de 15 asociati controlul este asigurat de cel putin trei cenzori, care au toti tot atatia supleanti, sau auditorul financiar. In cazurile prevazute de lege numirea sau alegerea unui cenzor extern independent este obligatorie.

Dezavantaje:

• o persoana nu poate fi asociat unic decat intr-un SRL
• de la un numar de 15 asociati intervine obligativitatea existentei comisiei de cenzori
• hotararile privind activitatea firmei se iau in comun de toti asociatii
• în cazul întreprinderilor de mai mica anvergura, complexitatea administrarii si mecanismul adunarilor generale ale societatilor comerciale pot complica desfasurarea activitatii
• posibilitati mai limitate de acces la credite.
• Pentru constituirea capitalului social si / sau si pentru majorarea capitalului social, aporturile în creante au regimul juridic al aporturilor în natura, nefiind admise la societatile cu
raspundere limitata. Aporturile în creante sunt liberate.
• prestatiile în munca sau servicii nu pot constitui aport la capitalul social

vineri, 27 iulie 2012

Fuziunea şi divizarea societăţilor

(1) Fuziunea este operaţiunea prin care:
a) una sau mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi
transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăţi în schimbul repartizării către acţionarii societăţii sau societăţilor absorbite de acţiuni la societatea absorbantă şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate; sau

b) mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei societăţi pe care o constituie, în schimbul repartizării către acţionarii lor de acţiuni la societatea nou-constituită şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate.
(2) Divizarea este operaţiunea prin care:
a) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăţi totalitatea patrimoniului său, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate;
b) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă
totalitatea patrimoniului său mai multor societăţi nou-constituite, în schimbul repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile nou constituite şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate.
(2^1) Divizarea poate avea loc şi prin transferul simultan al patrimoniului societăţii divizate către una sau mai multe societăţi existente şi una sau mai multe societăţi nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) Fuziunea sau divizarea se poate face şi între societăţi de forme diferite.
(4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definită la alin. (1) ori (2), poate fi efectuată chiar dacă societăţile dizolvate sunt în lichidare, cu condiţia ca acestea să nu fi început încă distribuirea între asociaţi a activelor ce li s-ar cuveni în urma lichidării.
ART. 239
(1) Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare societate în parte, în
condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii.
(2) Când acţiunile sunt de mai multe categorii, hotărârea asupra
fuziunii/divizării, în temeiul art. 113 lit. h), este subordonată rezultatului votului pe categorii, dat în condiţiile art. 115.
(3) Dacă, prin fuziune sau divizare, se înfiinţează o nouă societate, aceasta se constituie în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru forma de societate convenită.
Administratorii societăţilor care urmează a participa la fuziune sau la divizare vor întocmi un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) forma, denumirea şi sediul social ale tuturor societăţilor implicate în
fuziune sau divizare;
b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării;
c) condiţiile alocării de acţiuni la societatea absorbantă sau la societăţile beneficiare;
d) data de la care acţiunile sau părţile sociale prevăzute la lit. c) dau
deţinătorilor dreptul de a participa la beneficii şi orice condiţii speciale care afectează acest drept;
e) rata de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale şi cuantumul eventualelor plăţi în numerar;
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
g) drepturile conferite de către societatea absorbantă sau beneficiară
deţinătorilor de acţiuni care conferă drepturi speciale şi celor care deţin alte valori mobiliare în afară de acţiuni sau măsurile propuse în privinţa acestora;
h) orice avantaj special acordat experţilor la care se face referire la art. 243^3 şi membrilor organelor administrative sau de control ale societăţilor implicate în fuziune sau în divizare;
i) data situaţiilor financiare ale societăţilor participante, care au fost folosite pentru a se stabili condiţiile fuziunii sau ale divizării;
j) data de la care tranzacţiile societăţii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca aparţinând societăţii absorbante sau uneia ori alteia dintre societăţile beneficiare;
k) în cazul divizării:
- descrierea şi repartizarea exactă a activelor şi pasivelor care urmează a fi transferate fiecăreia dintre societăţile beneficiare;
- repartizarea către acţionarii sau asociaţii societăţii divizate de acţiuni, respectiv părţi sociale, la societăţile beneficiare şi criteriul pe baza căruia se face repartizarea.
ART. 241^1
(1) Dacă un element de activ nu este repartizat în proiectul de divizare şi dacă interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, elementul de activ în cauză sau contravaloarea acestuia se repartizează între toate societăţile beneficiare, proporţional cu cota din activul net alocat societăţilor în cauză, în conformitate cu proiectul de divizare.
(2) Dacă un element de pasiv nu este repartizat în proiectul de divizare şi dacă interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societăţile beneficiare răspund solidar pentru elementul de pasiv în cauză.
(3) Dacă un creditor nu a obţinut realizarea creanţei sale de la societatea căreia îi este repartizată creanţa prin divizare, toate societăţile participante la divizare răspund pentru obligaţia în cauză, până la concurenţa valorii activelor
nete care le-au fost repartizate prin divizare, cu excepţia societăţii căreia i-a fost
repartizată obligaţia respectivă, care răspunde nelimitat.
*) A se vedea art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010,
articol reprodus în nota 8 de la sfârşitul textului actualizat.
ART. 242
(1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanţii societăţilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată fiecare societate, însoţit de o declaraţie a societăţii care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării, despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său.
(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii/divizării.
(3) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va transmite Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală, în 3 zile de la depunerea proiectului de fuziune/divizare, un anunţ cu privire la depunerea proiectului. Condiţiile de colaborare între cele două instituţii pentru punerea în aplicare a prevederilor acestui alineat vor fi stabilite prin protocol *) A se vedea art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010,
articol reprodus în nota 8 de la sfârşitul textului actualizat.
ART. 243*)
(1) Creditorii societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecţie adecvată a intereselor lor. Orice astfel de creditor care deţine o creanţă certă, lichidă şi anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, nescadentă la data publicării şi care urmăreşte împiedicarea producerii unui prejudiciu prin fuziune/divizare, poate face opoziţie în vederea garantării
satisfacerii creanţei sale, în condiţiile prezentului articol.
(2) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comerţului, care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente. Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului.
(3) Formularea unei opoziţii în temeiul alin. (1) nu are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării şi nu împiedică realizarea fuziunii sau divizării.
(4) În cazul în care, din examinarea situaţiei financiare şi operaţionalcomerciale a societăţii debitoare/societăţii succesoare în drepturile şi obligaţiile societăţii debitoare, rezultă că nu este necesară acordarea de garanţii adecvate
ori, după caz, de noi garanţii sau societatea debitoare ori, după caz, societatea succesoare în drepturile şi obligaţiile societăţii debitoare a făcut dovada plăţii datoriilor sau părţile au încheiat un acord pentru plata datoriilor ori există deja garanţii sau privilegii adecvate pentru satisfacerea creanţei, instanţa respinge opoziţia. De asemenea, instanţa respinge opoziţia şi în cazul în care este refuzată
de către creditor constituirea, în termenul stabilit de instanţă prin încheiere, a garanţiilor oferite potrivit alin. (5).
(5) Dacă societatea debitoare sau, după caz, societatea succesoare în
drepturile şi obligaţiile societăţii debitoare a făcut în cursul procesului o ofertă pentru constituirea unor garanţii sau privilegii apreciate de instanţă ca fiind necesare şi adecvate pentru satisfacerea creanţei creditorului, instanţa va pronunţa o încheiere prin care va acorda părţilor un termen pentru constituirea acelor garanţii. Încheierea pronunţată de instanţă este supusă recursului odată cu fondul.
(6) Dacă societatea debitoare sau, după caz, societatea succesoare în
drepturile şi obligaţiile societăţii debitoare nu oferă garanţii ori privilegii adecvate pentru satisfacerea creanţei sau, chiar dacă oferă garanţii ori privilegii, nu le constituie, din cauze ce îi sunt imputabile, în termenul stabilit de instanţă prin încheiere, potrivit alin. (5), instanţa admite opoziţia şi obligă societatea debitoare sau, după caz, societatea succesoare în drepturile şi obligaţiile
societăţii debitoare la plata creanţei de îndată ori într-un anumit termen stabilit în funcţie de valoarea creanţei şi de pasivul societăţii debitoare sau, după caz, al societăţii succesoare în drepturile şi obligaţiile societăţii debitoare. Hotărârea de
admitere a opoziţiei este executorie.
(7) Opoziţia formulată în temeiul prezentului articol se judecă de urgenţă şi cu
precădere.
(8) Creditorii societăţilor participante la divizare sau fuziune care îndeplinesc condiţiile pentru a face opoziţie potrivit alin. (1) pot formula o cerere de opoziţie în temeiul art. 61 alin. (1) împotriva hotărârii organului statutar al societăţii privitoare la modificările actului constitutiv numai dacă acestea privesc alte modificări decât cele care decurg din sau în legătură cu procesul de divizare sau fuziune.
(9) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică creanţelor de natura drepturilor salariale derivând din contractele individuale de muncă sau contractele colective de muncă aplicabile, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), a căror protecţie se realizează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora, precum şi potrivit altor legi aplicabile.
(1) În cazul unei fuziuni, deţinătorilor de valori mobiliare, altele decât acţiuni,
care conferă drepturi speciale, trebuie să li se acorde în cadrul societăţii absorbante drepturi cel puţin echivalente cu cele pe care le deţineau la societatea absorbită, cu excepţia cazului în care modificarea drepturilor în cauză este aprobată de o adunare a deţinătorilor de astfel de titluri ori individual de către deţinătorii de astfel de titluri sau a cazului în care deţinătorii au dreptul de a
obţine răscumpărarea titlurilor lor.
(2) În cazul unei divizări, deţinătorilor de valori mobiliare, altele decât
acţiuni, care conferă drepturi speciale, trebuie să li se acorde în cadrul
societăţilor beneficiare cărora li se pot opune drepturile decurgând din asemenea valori mobiliare, în conformitate cu proiectul de divizare, drepturi cel puţin echivalente cu cele de care beneficiau în societatea divizată, cu excepţia cazului în care modificarea drepturilor în cauză este aprobată de o adunare a deţinătorilor de astfel de valori mobiliare ori de către aceştia în mod individual sau a cazului în care deţinătorii au dreptul de a obţine răscumpărarea valorilor mobiliare deţinute.
ART. 243^2
(1) Administratorii societăţilor care participă la fuziune sau la divizare trebuie să întocmească un raport scris, detaliat, în care să explice proiectul de fuziune sau de divizare şi să precizeze fundamentul său juridic şi economic, în special cu privire la rata de schimb a acţiunilor. În cazul divizării, raportul va include, de asemenea, criteriul de repartizare a acţiunilor.
(2) Raportul trebuie să descrie, de asemenea, orice dificultăţi speciale apărute în realizarea evaluării.
(3) În cazul divizării, raportul administratorilor va include şi informaţii
referitoare la întocmirea raportului de evaluare în conformitate cu art. 215,
pentru societăţile beneficiare, şi registrul la care acesta trebuie depus.
(4) Administratorii societăţii divizate trebuie să informeze adunarea generală a societăţii divizate, precum şi pe administratorii societăţilor beneficiare, astfel încât aceştia să poată informa, la rândul lor, adunările generale ale societăţilor
respective asupra oricărei modificări substanţiale a activelor şi pasivelor, intervenită între data întocmirii proiectului de divizare şi data adunării generale a societăţii divizate care urmează să decidă asupra proiectului de divizare.
ART. 243^3
(1) Unul sau mai mulţi experţi, persoane fizice ori juridice, acţionând pe seama fiecăreia dintre societăţile care participă la fuziune sau divizare, dar independent de acestea, vor fi desemnaţi de către judecătorul-delegat pentru a examina proiectul de fuziune sau de divizare şi a întocmi un raport scris către acţionari.
(2) Acest raport va preciza dacă rata de schimb a acţiunilor sau părţilor sociale este corectă şi rezonabilă. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusă, va preciza dacă metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv, va indica
valorile obţinute prin aplicarea fiecăreia dintre aceste metode şi va conţine
opinia experţilor privind ponderea atribuită metodelor în cauză pentru obţinerea
valorii reţinute în final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultăţi
deosebite în realizarea evaluării.
(3) La cererea comună a societăţilor care participă la fuziune sau la divizare,
judecătorul-delegat desemnează unul sau mai mulţi experţi acţionând pentru
toate societăţile implicate, dar independent de acestea.
(4) Fiecare dintre experţii desemnaţi în conformitate cu prezentul articol are
dreptul de a obţine de la oricare dintre societăţile care participă la fuziune sau la
divizare toate informaţiile şi documentele relevante şi de a face toate
investigaţiile necesare.
(5) Examinarea proiectului de fuziune sau, după caz, de divizare şi întocmirea
raportului prevăzut la alin. (1) nu vor fi necesare dacă toţi acţionarii/asociaţii sau
toţi deţinătorii altor valori mobiliare care conferă drepturi de vot la fiecare dintre
societăţile participante la fuziune sau la divizare decid astfel.
ART. 244
(1) Cu cel puţin o lună înainte de data adunării generale extraordinare care urmează să se pronunţe asupra proiectului de fuziune sau de divizare, organele de conducere ale societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare vor pune la dispoziţia acţionarilor/asociaţilor, la sediul societăţii, următoarele documente:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) raportul întocmit de către organele de conducere în conformitate cu art.243^2;
c) situaţiile financiare anuale şi rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exerciţii financiare ale societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare;
d) situaţiile financiare, întocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare, dacă ultimele situaţii financiare anuale au fost întocmite pentru un exerciţiu financiar încheiat cu mai mult de 6 luni înainte de această dată;
e) raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorului financiar;
f) dacă este cazul, raportul întocmit potrivit prevederilor art. 243^3;
g) evidenţa contractelor cu valori depăşind 10.000 lei fiecare şi aflate în curs de executare, precum şi repartizarea lor în caz de divizare a societăţii.
(2) Acţionarii sau asociaţii vor putea obţine gratuit copii de pe actele
enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.
(3) În cazul divizării, dacă toţi acţionarii/asociaţii sau deţinătorii altor valori mobiliare care conferă drepturi de vot decid astfel, nu sunt necesare redactarea raportului prevăzut de art. 243^2 şi punerea la dispoziţia acţionarilor/asociaţilor a documentelor prevăzute de art. 244 alin. (1) lit. b) şi d).
ART. 245
91
(1) Administratorii societăţii absorbite sau ai societăţii care este divizată răspund civil faţă de acţionarii sau asociaţii acelei societăţi pentru neregularităţile comise în pregătirea şi realizarea fuziunii sau divizării.
(2) Experţii care întocmesc raportul prevăzut la art. 243^3, pe seama societăţii absorbite sau divizate, răspund civil faţă de acţionarii/asociaţii acestor societăţi pentru neregularităţile comise în îndeplinirea îndatoririlor lor.
ART. 246*)
(1) În cel mult 3 luni de la data publicării proiectului de fuziune sau de
divizare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, conform prevederilor
art. 242 alin. (2), adunarea generală a fiecărei societăţi participante va hotărî
asupra fuziunii sau divizării, cu respectarea condiţiilor privind convocarea ei.
(2) În cazul unei fuziuni prin înfiinţarea unei noi societăţi sau al unei divizări prin înfiinţarea unor noi societăţi, proiectul de fuziune sau de divizare şi, dacă sunt conţinute într-un document separat, actul constitutiv sau proiectul de act constitutiv al noii/noilor societăţi vor fi aprobate de către adunarea generală a fiecăreia dintre societăţile care urmează să îşi înceteze existenţa.
*) A se vedea art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010, articol reprodus în nota 8 de la sfârşitul textului actualizat.
ART. 247
Prin derogare de la prevederile art. 115, atunci când fuziunea sau divizarea are
ca efect mărirea obligaţiilor asociaţilor uneia dintre societăţile participante,
hotărârea se ia cu unanimitate de voturi.
ART. 248
(1) Actul modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante se
înregistrează în registrul comerţului în a cărui circumscripţie îşi are sediul societatea şi, vizat de judecătorul delegat, se transmite, din oficiu, la Monitorul Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societăţii.
(2) Publicitatea pentru societăţile absorbite poate fi efectuată de societatea absorbantă, în cazurile în care acele societăţi nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societăţii
absorbante de către judecătorul delegat.
ART. 249
Fuziunea/divizarea produce efecte:
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, de la data
înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;
b) în alte cazuri, de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea, cu excepţia cazului în care, prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, care nu poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii absorbante sau
societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar
încheiat al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.
ART. 249^1
În cazul unei fuziuni prin absorbţie, prin care una sau mai multe societăţi sunt
dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă toate activele şi pasivele lor unei
alte societăţi care deţine toate acţiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de
vot în adunarea generală, următoarele articole nu se vor aplica: art. 241 lit. c), d)
şi e), art. 243^2, art. 243^3, art. 244 alin. (1) lit. b) şi f), art. 245 şi art. 250 alin.
(1) lit. b).
ART. 250
(1) Fuziunea sau divizarea are următoarele consecinţe:
a) transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită sau divizată şi
societatea absorbantă/societăţile beneficiare, cât şi în raporturile cu terţii, către
societatea absorbantă sau fiecare dintre societăţile beneficiare al tuturor activelor
şi pasivelor societăţii absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;
b) acţionarii sau asociaţii societăţii absorbite sau divizate devin acţionari, respectiv asociaţi ai societăţii absorbante, respectiv ai societăţilor beneficiare, în
conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;
c) societatea absorbită sau divizată încetează să existe.
(2) Nicio acţiune sau parte socială la societatea absorbantă nu poate fi
schimbată pentru acţiuni/părţi sociale emise de societatea absorbită şi care sunt deţinute:
a) de către societatea absorbantă, direct sau prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii; sau
b) de către societatea absorbită, direct sau prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii.
(3) Nicio acţiune sau parte socială la una dintre societăţile beneficiare nu poate fi schimbată pentru acţiuni la societatea divizată, deţinute:
a) de către societatea beneficiară în cauză, direct sau prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar pe seama societăţii; sau
b) de către societatea divizată, direct sau prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar pe seama societăţii.
ART. 250^1
Prevederile prezentului capitol referitoare la divizare, cu excepţia art. 250 alin. (1) lit. c), se aplică şi atunci când o parte din patrimoniul unei societăţi se desprinde şi este transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente ori unor societăţi care sunt astfel constituite, în schimbul alocării de acţiuni sau părţi sociale ale societăţilor beneficiare către:
a) acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă activele (desprindere în interesul acţionarilor ori asociaţilor); sau
b) societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii).
(1) Nulitatea unei fuziuni sau divizări poate fi declarată numai prin hotărâre judecătorească.
(2) De la data realizării sale, potrivit art. 249, fuziunea, respectiv divizarea, poate fi declarată nulă doar dacă nu a fost supusă unui control judiciar în conformitate cu prevederile art. 37 sau dacă hotărârea uneia dintre adunările generale care au votat proiectul fuziunii sau al divizării este nulă ori anulabilă.
(3) Procedurile de anulare şi de declarare a nulităţii fuziunii sau divizării nu pot fi iniţiate după expirarea unui termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectivă, în temeiul art. 249, sau dacă situaţia a fost rectificată.
(4) Dacă neregularitatea ce poate conduce la declararea nulităţii unei fuziuni sau divizări poate fi remediată, instanţa competentă acordă societăţilor implicate un termen pentru rectificarea acesteia.
(5) Hotărârea definitivă de declarare a nulităţii unei fuziuni sau divizări va fi înaintată din oficiu de către instanţă oficiilor registrului comerţului de la sediile societăţilor implicate în fuziunea sau divizarea respectivă.
(6) Hotărârea definitivă de declarare a nulităţii unei fuziuni ori divizări nu
aduce atingere prin ea însăşi valabilităţii obligaţiilor născute în sarcina sau în
beneficiul societăţii absorbante ori societăţilor beneficiare, angajate după ce
fuziunea sau divizarea au devenit efective, în temeiul art. 249, şi înainte ca
hotărârea de declarare a nulităţii să fie publicată.
(7) În cazul declarării nulităţii unei fuziuni, societăţile participante la fuziunea
respectivă răspund solidar pentru obligaţiile societăţii absorbante, angajate în
perioada menţionată la alin. (6).
(8) În cazul declarării nulităţii unei divizări, fiecare dintre societăţile
beneficiare răspunde pentru propriile obligaţii, angajate în perioada prevăzută la alin. (6). Societatea divizată răspunde, de asemenea, pentru aceste obligaţii, în limita cotei de active nete transferate societăţii beneficiare în contul căreia au luat naştere obligaţiile respective.
ART. 251^1
În cazul societăţilor organizate potrivit sistemului dualist, obligaţiile
administratorilor prevăzute la art. 241 şi 243^2, respectiv la art. 245, revin directoratului, respectiv membrilor acestuia.




joi, 19 iulie 2012

Ghid practic pentru divort

1.     Notiuni
v Divortul – un moment dificil

Divortul este un moment dificil in viata unui om, un moment de rascruce care cu greu poate fi trecut. De aceea este important sa se reflecteze adanc inainte de a lua o astfel de decizie si numai in cazul in care nu mai exista nici o cale de a restabili echilibrul si armonia in cadrul mariajului, este indicat sa se recurga la desfacerea casatoriei.
Asa cum incheierea casatoriei se pronunta numai prin acordul partilor, asa se face ca si pentru desfacerea casatoriei este nevoie de exprimarea dorintei oricarui sot, fiecare sot avand dreptul sa solicite acest lucru.  Asa se face ca un divort se poate pronunta:

 fara a se stabili o culpa, atunci cand se desfasoara procedura simplificata a divortului prin acord, prin cererea ambilor soti
  din culpa exclusiva a unuia dintre soti, la cererea celuilalt sot
  din culpa comuna, la cererea unuia dintre soti
  la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
 la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei


v Motive de divort
Codul Familiei prevede ca legamantul casatoriei se poate desface atunci cand datorita unor motive temeinice relatiile dintre soti sunt grav afectate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Codul Familiei nu specifica care sunt motivele temeinice in baza carora se poate cere desfacerea casatoriei prin divort, cu exceptia celor prevazute de articolul 38, alineatul 2.
Experienta practica judiciara a demonstrate  ca cele mai frecvente motive de desfacere a casatoriei sunt:
·         Infidelitatea conjugala
·         Actele violenta si injuriile grave
·         Parasirea domiciliului conjugal de catre unul dintre soti
·         Viciul betiei
·         Starea sanatatii ce face imposibila continuarea casatoriei
·         Existenta unor nepotriviri de ordin fizic ce afecteaza raporturile conjugale

v Tipuri de divort

I. Divort de comun acord

Divortul de comun acords reprezinta varianta cea mai scurta, facila si eleganta modalitatea de a incheia o casatorie.
Conditii ce trebuiesc indeplinite pentru a putea divorta de comun acord:
Ø  pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la data incheierii casatoriei;
Instanta va respinge actiunea daca cerere de divort prin acordul partilor se va introduce mai devreme de 1 an.
Ø  sa nu existe copii minori rezultati din casatorie(nu dintr-o alta casatorie)
In cazul divortului prin comun acord nu se administreaza probe cu privire la motivele de divort, nu se audiaza martori, casatoria se incheie fara a se stabili cui apartine culpa. Hotararea obtinuta prin pronuntarea divortului prin acordul partilor este definitiva si irevocabila in ceea ce priveste solutia divortului.

II. Divort din motive temeinice

Daca divortul nu poate fi prin acordul comun al partilor, atunci unul dintre soti (reclamantul) va inainta o cerere de divort instantei competente impotriva celuilalt sot (parat). Paratul poate formula si el cerere de divort.
Conditii necesare pentru a se pronunta divortul din motive temeinice:
  • Existenta unor motive temeinice
  • Acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti
  • Continuarea casatorie sa nu fie posibila

II a. Divort din culpa comuna

In cazul in care conditiile prevazute de Codul Familiei pentru divort prin acord (de exemplu exista copii minori rezultati din casatorie) iar sotii sa fie de acord asupra tuturor aspectelor importante incluse in cererea de divort, precum:
  • Incredintare copii
  • Nume dupa divort
  • Pensie de intretinere
In aceasta ipoteza, sotii vor putea cere desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna, si vor solicita ca probe, acte si un martor comun.

II b. Divorta din culpa exclusiva a unuia dintre soti

In situatia in care nu este posibil divortul prin acord sau divortul din culpa comuna, reclamantul va trebui sa dovedeasca cu probe atat culpa paratului cat si faptul ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu este posibila. In cazul divortului din culpa exclusiva a unui sot se vor audia martori si se vor folosi ca probe inscrisuri sau alte mijloace.

v  Partajul bunurilor
Partajul bunurilor comune obtinute in timpul casatoriei se poate face concomitent cu divortul, daca cei doi soti solicita acest lucru. Partajul se poate realize insa si dupa obtinerea hotararii de divort.

Cum se face impartirea?
Conform  Art. 31 din Codul Familiei reprezinta bunuri proprii ale fiecarui sot:
  • bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
  • bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
  • bunurile de uz personal si cele destinate profesiunii unuia dintre soti;
  • bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de investitii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
  • indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
  • valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.
Impartirea bunurilor comune se va face prin intelgerea sotilor sau, daca nu se intampla acest, prin hotarare judecatoreasca pe baza dovezilor si a sustinerii punctelor de vedere ale celor doua parti. Instanta va stabili astfel cota-parte a fiecarui sot proportional cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor.
Important! In stabilirea aportului fiecarui sot la dobandirea bunurilor se va lua in considerare si munca femeii pentru cresterea copiilor si pentru ingrijirea gospodariei.
Printre probele folosite in procesul de partaj, pot fi:
  • contracte
  • facturi, chitante, documente fiscale
  • martori

2.     Legislatia aplicabila
Principalele texte de lege care reglementeaza divortul sunt Codul Civil si Codul Familiei.
Cele mai importante prevederi legate de divort se regasesc in Codul Civil, CARTEA II - Despre familie, Capitolul VII - Desfacerea casatoriei, Art. 373 si urmatoarele.

3.     Intrebari frecvente
Cat costa un divort?
In general, costurile unui divort sunt reprezentate de:
Ø  Taxa de timbru divort - 39 lei
Ø  Onorariu avocat
Daca divortul se realizeaza concomitant cu procesul de partaj, se mai includ urmatoarele costuri:
ü  Taxa timbru partaj
ü  Costuri expertize partaj
ü  Costuri de legalizari judecatoresti, notariale (daca este cazul)
In general, onorariul avocatului variaza in functie de complexitatea cazului.

Cat dureaza un divort?
In functie de complexitatea cazului dar si de tipul de divort (daca este prin acordul partilor sau nu, daca divortul se judeca odata cu partajul sau nu, s.a.),  divortul se pronunta in medie intre 2-6 luni, dar poate dura si mai mult in functie de instanta de judecata.
Daca sotii se inteleg cu privire la impartirea bunurilor, judecarea partajului concomitent cu divortul, adauga in genere doar 1-2 luni la termenul de finalizare al procesului.


4.     Concluzii
Divortul este un moment dificil in viata unui om, ce implica numeroase schimbari de proportii majore.  Deciziile care sunt luate in acest moment vor avea impact asupra restul vietii, de aceea este important sa aveti un specialist care va fie alaturi si care, pe baza experientei, sa va indrume in cadrul acestui proces, pentru ca schimbarile ce vor urma divortului sa fie in avantajul dumneavoastra.
 Asistenta unui avocat pe parcursul procesului de divort sau partaj,  este mai mult decat recomandata, acesta putand sa va ofere serviciile de specialitate necesare pentru obtinerea unei hotarari de divort si de partaj in mod corect.